5 reguli ale Gamificării în training

Ce este, în afară de a fi un nou cuvânt împrumutat la modă, GAMIFICAREA?

Pentru că acest cuvânt are la origine traducerea în engleză a termenului “joc“ ne putem uşor imagina că aplicarea în domeniul învăţării organizaţionale are legătură cu implicarea angajaţilor sau chiar şi a clienţilor (dacă vorbim de marketing-ul educaţional) într-o activitate care nu este doar un simplu set de întrebări aruncate participanţilor (genquizz), ci una gândită atent, ţinând cont de elementele mecanicii unui joc de succes.

Care sunt aceste elemente de bază: să aibă un obiectiv final, jaloane care marchează paşii spre atingerea obiectivului final, indicaţii care marchează paşii spre aceste jaloane, nivele de dificultate din ce în ce mai mari, precum şi interacţiune de grup.

Dar gamificarea este mai mult decât ultima noutate din training. Elemente din mecanica jocului transferă angajaţilor cunoştinţe noi, încurajând, în acelaşi timp, competiţia între colegi prin acordarea de recompense publice şi, implicit, recunoaştere celor care excelează. Aceste jocuri “serioase” pot acoperi orice temă: îmbunătăţirea operaţiunilor, scăderea costurilor logistice, provocarea angajaţilor să înţeleagă cum rolul lor contribuie la succesul companiei, cunoaşterea produselor şi serviciilor, dar chiar şi teme legate de dezvoltarea aşa numitelor soft skills. Aceste jocuri, pe lângă faptul că pot creşte semnificativ productivitatea angajaţilor, sunt utilizate, de altfel, şi pentru eficientizarea altor procese decât cele de învăţare, de exemplu, Marriott aplicând jocuri în procesul lor de recrutare.

Jocurile exersează abilităţile

Gartner previzionează că, la sfârşitul anului 2014, 70% din organizaţiile globale vor avea cel puţin o aplicaţie gamificată; în 2015, 50% din organizaţiile care gestionează procese de inovaţie le vor gamifica.

Chiar dacă poate părea că apetenţa pentru acest mod de învăţare sau chiar muncă se limitează doar la persoanele din generaţia Y, jocurile exersează abilităţile într-un mod relaxat de tip edutainment, care poate fi agreat de către toate categoriile generaţionale, abilităţi care sunt valorizate puternic în lumea corporativă, cum sunt: luarea rapidă a deciziilor, planificarea, munca în echipă, construirea de strategii şi concurarea cu alţii etc.

Pentru ca gamificarea să fie de succes într-o organizaţie ea trebuie să ţină cont de următoarele reguli:

1. Sprijinul liderilor este critic de obţinut şi de transmis, astfel încât ideea de a te juca la muncă să nu întâmpine rezistenţă la nivelele de management care supervizează participanţii la joc.
2. Regulile jocului să fie explicate clar tuturor participanţilor, eliminând astfel confuzia şi încurajând astfel menţinerea interesului pentru activitatea de joc.
3. Crearea unui plan de comunicare care să ia în considerare toate canalele de comunicare internă (email, intranet, social media etc.) şi care să comunice obiectivele jocului cu fiecare ocazie.
4. Recompensarea angajaţilor care diseminează informaţiile despre joc ajută la credibilizarea demersului deoarece comunicarea virală este unul dintre cei mai importanţi factori de influenţare a comportamentului uman.
5. Solicitarea feed-back-ului şi valorificarea acestuia sunt esenţiale pentru a asigura începând de la pilot până la derularea completă a jocului o experienţă completă pentru utilizatori.